Paştele exprimă linişte, bunătate, iertare, unitate; marchează minunea Învierii. Se „împistresc” (înroşesc) ouăle, se fac “coci” şi pâine, se dă pomană celor sărmani întru pomenirea celor morţi. Conform tradiţiei populare, pe pământ răul nu va putea învinge, atâta timp cât va fi sărbătorită Învierea Domnului şi vor continua să se vopsească ouă roşii în amintirea jertfei Domnului Iisus Hristos. „În Cămârzana - Ţara Oaşului, meşteriţele se pregătesc în această săptămână luminată, să împtchistrească ouă cu câsca, cu ceara şi cu însemnele arhaice ale universului oşenesc în care trăiesc”spune Mihaela Grigorean, care a identificat păstrătoare ale acestor tradiţii aproape uitate, şi le-a readus la lumină.
Crăciunul este o altă sărbătoare în care tot ce se face se pune sub semnul speranţei, a binelui. Este perioada colindelor, majoritatea fiind învăţate de la bătrâni. În ajun, feciorii şi fetele se întâlnesc, îmbrăcaţi în portul lor tradiţional, viu colorat şi bogat ornamentat – şi pornesc să colinde fiecare casă, acompaniaţi de ceteră şi de ţâpuritul (strigătul) fetelor. Copiii, cei mai nerăbdători în aşteptarea sărbătorii de Crăciun pornesc la colindat pe înserat cu străiţile/ trăistuţele în care-şi pun răsplata în urma colindatului- mere, alune, nuci, iar azi aproape în exclusivitate bani şi bomboane. În noaptea de Crăciun, în întregul sat, în toate casele se ţine lumina aprinsă (mai demult lampa) ca semn că se aşteaptă colindători. Satul vuieşte de colindători şi totul se desfăşoară într-o atmosferă feerică. Remus Ţiplea, fotograf premiat în mai multe rânduri de National Geographic, a surprins toate aceste sărbători şi nu lasă tinerii să piardă zestrea lăsată lor de strămoşi.
