ro

Costumul oşenesc

Judetul Satu Mare Artizanat

La începutul secolului al XX-lea costumul popular făcea parte din viața de zi cu zi a comunităților rurale din zona de graniță. Nu exista gospodărie în care să nu se prelucreze fire textile, în care să nu se țeasă şi să se coase îmbrăcăminte. De-a lungul secolului al XX-lea şi mai ales după anii 50, se renunță cu uşurință la costumul popular realizat în întregime în gospodăria țărănească, piese din costum sunt înlocuite acum în întregime, materialele folosite la fel. Unele comunități îşi pierd portul şi parte din identitate. Alte comunităţi,  ca cele din Țara Oașului, mai conservatoare, au păstrat portul popular dar au introdus piese noi, materiale noi, astfel încât costumul popular s-a transformat într-un costum de paradă.

News author
News 1st banner

Costumul popular s-a transformat azi, cu o rapiditate de invidiat, într-un brand. Fiecare comunitate caută să-şi restaureze costumele originale, care o deosebeau de alte comunități, dar fără îndoială astăzi, acum, acest lucru este foarte greu de realizat şi nu de puține ori imposibil. Redescoperirea costumului, punerea lui în valoare şi folosirea lui ca element de identitate presupune o responsabilitate mare de care trebuie să fim cu toții conştienți.

Anica Mare, o oșeancă aprigă, care prin adaptarea meșteșugului tradițional a reușit să promoveze Țara Oașului, cunoaște tradițiile și obiceiurile oșenești dar mai ales caracteristicile costumului tradițional. Ea croiește și coase haine oșenești la scară redusă cu care ”gată” păpușile, decorează clopuri, îmbracă sticle de pălincă, creează cărți de vizită și amintiri ce vorbesc despre Țara Oașului și despre oșeni.

News 2st banner

„Am anumite faze, pe care trebe să le respect : o împletesc, ii fac cizme, chemeşe, apoi croiesc pindileu si zadie. Pentru mirese fac cununa si le pui zgărzi”, spune Anica.

Prin păpușile lucrate de meșteriță, „mama păpuşilor”, Țara Oașului a ajuns în toate colțurile lumii.

Și-a transformat casa din Bixad într-un atelier, iar păpușile gătite in portul oșenesc sunt gazde peste tot în casa. Mama Ana spera ca nora ei, Doina, să păstreze viu meșteșugul păpușilor oșenești, iar pasiunea acesteia  de a croșeta și a face zgărzi și alte podoabe să se împletească armonios cu culorile vii ale portului oșenesc în miniatură.

Anica participă cu mare drag la sezători, alături de „mătuşile” Oaşului, adevărate tezaure vii , pastrătoare cu sfinţenie a portului popular oşenesc, ale căror mărturii de viată merită ascultate cu evlavie. În şezătoare se pot vedea munci tradiţionale, precum torsul cânepei şi al lânii, răşchietul firelor de cânepă, depănatul lânii, făcutul iţelor pe lopată, completate de îndeletniciri mai actuale: realizarea zgărzilor, zgărdanelor şi a altor podoabe populare. Atmosfera este întreţinută cu ţâpurituri specifice zonei, vorbe de duh, ghicitori şi completată cu o masă tradiţională.

News 3nd banner

Povești vii

Traditii

Datini din Ţara Oaşului

Artizanat

Râuri ancestrale

Băuturi tradiționale

Aszú, szamorodni și furmint – Vinuri care spun poveşti

Experiență în natură

Pământ nobil, metale nobile

Artizanat

Distracția preferată a Mariyei

Artizanat

In dogoarea lutului ars

Mai multe povești